Aparent, cu excepția faptului că amândoi pot fi pasionați până la obsesie de muzică, nu prea există asemănări între dirijorul unei orchestre și liderul unei organizații. Dacă ne aplecăm însă cu mai multă atenție peste aceasta comparație, e foarte posibil să avem surprize plăcute! Iată doar câteva similitudini sesizabile aproape imediat:
– şi unul şi celălalt sunt chemați să conducă grupuri de oameni cu personalități, pregătiri şi aspirații dintre cele mai diferite;
– amândoi au același obiectiv fundamental – armonia tuturor spre funcționarea cât mai bună a sistemului care le-a fost încredințat;
– fiecare are la dispoziție un cadru de acțiune foarte clar conturat – dirijorul are partitura, liderul are un plan şi un regulament de ordine interioară (e adevărat, partitura nu poate suferi „îmbunătățiri” conjuncturale…, dar poate beneficia de „interpretări nuanțate”);
– paleta de „instrumente” avută la dispoziție pentru atingerea obiectivului (pregătirea profesională, abilitățile de comunicare, metodele de conducere, etc. ) este aceeași pentru ambii;
– atât dirijorul cât şi liderul organizației au de „satisfăcut” așteptările unor grupuri largi de persoane – publicul meloman şi orchestra însăși (la care s-ar mai putea adăuga şi conducerea festivalului sau filarmonicii – de exemplu) în cazul primului, clienții, acționariatul, echipa şi toți ceilalți interesați în cazul celui de-al doilea.
Fără pretenții privind însemnătatea celor de mai sus, evident că lista asemănărilor poate continua…
La fel de evidentă este şi o potențială listă a deosebirilor (privind, de pildă, domeniul de activitate, nivelurile de pregătire profesională şi culturală ale „echipelor”, adresabilitatea „produselor finale”, instrumentarul tehnic aflat la îndemână – bagheta vs. „bățul şi morcovul” şi multe, multe altele).
Pentru cei interesați de beneficiile acestui gen de comparație, vă stau la dispoziție cu mare plăcere!
Fiind în mod cert impresionat şi inspirat de dirijorul Itay Talgam, vă invit să parcurgeți înregistrarea uneia dintre mini-conferințele sale TED, în care, într-un stil amuzant-fermecător, face o pledoarie pentru parteneriat şi nu numai…
Oricum, pentru cei interesați de asocierea muzicii clasice cu coaching-ul recomand şi postarea mea mai veche de aici.